O analiză diagnostic a eșecului sistemelor de management liniare în fața economiei digitale non-liniare (hipermedia). Această perspectivă explorează conceptul de ‘lobotomie corporativă’ și explică de ce încercarea de a sanitiza emoția umană pentru a acomoda Inteligența Artificială accelerează, paradoxal, declinul cognitiv al ambelor părți.

“Demență.” Un cuvânt steril care plutea în aer, o etichetă pusă peste mintea mamei mele care se ștergea treptat. O sabie goală capabilă să absoarbă fricile pe care le proiectăm asupra ei.

Dar acel gol nu îmi era străin. Era exact același sentiment pe care l-am avut privind lumea afacerilor cum își șterge sistematic propria identitate, decizie strategică după decizie strategică.

Lobotomia Corporativa

Firul acestei povești a început cu fenomenul de rebranding post-web. Am suprimat emoția și istoria în favoarea unor nume universal inofensive – și complet lipsite de inspirație, nerv și spirit. Aceasta a fost prima noastră strategie greșită de adaptare la economia non-liniară, hipermedia (Web-ul este cel mai popular exemplu).

Presiunea a crescut după criza din 2008, când platformele de “Open Innovation” au transformat liderii și cercetătorii consacrați în căutători de soluții și outsiderii în problem solvers. Aceștia erau “Wild Ducks” (Rațele Sălbatice), cum îi numea Thomas J. Watson Jr. de la IBM – exact talentele hipermedia pe care strategiile șablon interne, rigide și sanitizate, nu le-ar fi angajat niciodată.

Capcana “Machine-Readable” (inteles de masina)

În 2020, ne-am trezit într-o lume care devenise tăcută și mecanică. Provocarea a fost să ne dezvoltăm o mentalitate “lizibilă de către mașini” (machine-readable mindset) doar pentru a rămâne relevanți. Am sperat că AI-ul ne va livra insight-uri geniale dintr-un “sistem emoțional” complet igienizat, în numele unei “bune culturi organizaționale”.

Rezultatul? Astăzi cheltuim averi pe storytelling și marketing pentru a reconstrui artificial exact conexiunile emoționale pe care le-am distrus singuri și pentru a da un sens realității.

Această criză de sens, amplificată acum de boom-ul Generative AI, dezvăluie o provocare mult mai mare: o nouă realitate în care atât oamenii, cât și mașinile se luptă cu declinul cognitiv (model collapse).

---

Acest articol face parte din seria “Mintea Hipermedia” – o explorare a modului în care ne adaptăm gândirea la noua realitate digitală non-liniară.

• Partea I: Leadership în epoca declinului cognitiv (Uman și Artificial)
• Partea II: Decriptarea Narativă – Competența care înlocuiește Storytelling-ul
• Partea III: “Wild Ducks” și frica de irelevanță. De ce avem nevoie de decriptori.